iubesc

iubesc. prietenul meu este olandez, mai mare decat mine cu 10 ani si e un om minunat. este ca si mine in multe privinte, de asta s-a si legat o relatie deosebita intre noi. intotdeauna m-am inteles mai bine cu strainii. nu sunt atat de complicati si stiu ce vor. nu ma stiu de mult timp cu el, dar nu timpul conteaza, din primul moment mi-a placut de el, mi-am zis: mmm, ce dragut e... si a fost love at first sight. e rar sa intalnesti asa ceva dar nu imposibil. sentimentul a fost reciproc. chimia a functionat si totul a mers foarte bine, firesc. am inceput sa ne cunoastem mai bine, am vazut ca avem multe lucruri in comun si cel mai important e ca ne simtim bine unul cu altul. eu ma simt bine cu mine insumi, am multe lucruri pe care le fac si care-mi aduc stari bune, uneori chiar fericire, insa in doi poti face mai multe lucruri placute. pe ideea asta merg, doi oameni sunt impreuna cat timp cat le e bine, fara obligatii, fara sa se sufoce, nu suport posesivitatea, fiecare are nevioe de independenta lui. cand iti place de cineva trebuie sa-l iei asa cum este, sa nu incerci sa schimbi nimic, sa-l lasi sa faca ce vrea, sa te bucuri de fiecare moment petrecut impreuna, sa nu fi gelos, sa-i acorzi tot sprijinul. la mine functioneaza. nu mi-a fost usor sa ma instruiesc, insa am capatat experienta din relatiile anterioare, am invatat sa trec peste multe, sa fiu intelept, sa nu repet greselile facute anterior, sa ma maturizez, sa evoluez. pentru ca pana la urma tot mie imi este bine.
sunt de principiul unei relatii deschise, accept ca partenerul sa faca sex cu cine vrea, atata timp cat este discret, ma respecta, se comporta frumos si imi ofera ce am nevoie. nu fidelitatea este cheia reusitei unei relatii. cu toti poftim la multe lucruri, mai bine le consumam, ne simtim bine, relaxati, decat sa ne frustram. putini inteleg si reusesc sa faca asta. nu spun ca ceea ce fac eu este demn de urmat, nu, este bine pentru mine, este calea mea. nu vreau sa traiesc o viata cu nemultumiri, clisee, prejudecati, sa-mi pun singur bariere, nu sunt prost. viata e scurta, o traim dupa cum ne-o facem. nu exista modele de urmat, fiecare caz e particular, unic. depinde de noi cat de mult deschidem fereastra sa luam aer.