duminică, 18 ianuarie 2009

glitter

zilele trecute a nins atat cat sa se astearna un covor de zapada stralucitor. totul devenise alb, curat, o feerie de mici cristale care aproape te orbeau cu stralucirea lor. mergeam pe strada si priveam in jos la proaspata zapada care reflecta scanteieri incandescente de gheata si imi era mila sa pasesc stiind ca acolo unde pun pasul voi distruge fragilii fulgi de nea. in drumul meu am trecut pe langa vitrina magazinului swarovski si pentru cateva momente m-am oprit sa privesc gingasele figurine de cristal care se incadrau armonios in peisajul iernii. gratioasa lebada perfect sculptata trona distinsa peste toate bijuteriile fiind parca constienta de mareata valoare pe care o are ca simbol al casei. in ochi vedeam numai stelute care dansau pe ritmuri doar de ele auzite caci eu eram cufundat in zgomotul orasului. gandurile imi zburau spre o lume abstracta dandu-mi parca o senzatie de transparenta asemenea minunatelor bijuterii swarovski. mi-ar fi placut sa savurez un prosecco, sa admir efervescenta bulelor de aer care se ridica glorioase la suprafata. prospetimea aerului inspirat m-a readus deodata la realitate trezindu-ma din acel vis desfasurat doar in cateva secunde. gloria momentului fuse trecatoare. all that glitters is not gold.

Un comentariu:

carpeta plutitoare spunea...

exista un moment destul de scurt, pe care l-am trait si eu uneori, atunci cand zapada se asterne in bucuresti. spun scurt, pentru ca dupa o zi, masiniile, oamenii si blocuriile gri, distrug feeria asta partiala. Oricum zapada, mai acopera mizeria, ingheata aerul plin de praf al orasului si il mai purifica.