duminică, 13 iulie 2014

lovit de masina

in urma cu trei saptamani intr-o seara de duminica am iesit sa ma plimb, traversam regulamentar pe o trecere de pietoni si zbang, am fost lovit puternic din partea stanga de o masina ce a dat in marsalier exact cand eram in spatele ei, nici nu am apucat sa o vad. in urma impactului i-am spart cu fata luneta apoi am cazut in spatele masinii. norocul meu a fost ca soferul a pus imediat frana si nu m-a calcat. m-am ridicat imediat, am constientizat ce mi s-a intamplat, eram plin de sange pe fata si ma durea piciorul strang. soferul a coborat din masina sa vada ce s-a intamplat, i-am spus nu ma lasa aici, du-ma la spital. baiatul tanar, frumusel, brunet, turc, m-a dus la spitalul de urgenta floreasca. imi curgea sange din zona fetei fiind taiat de cioburile lunetei, hainele erau pline de sange. pe drum am anuntat un prieten ce mi s-a intamplat si l-am rugat sa vina la spital. eram in stare de soc. am fost tinut in camera de garda pana mi s-a oprit sangerarea, apoi mi-au facut radiografii, ecografie, nu aveam oase sau organe interne rupte, suferisem un traumatism la bratul drept si tendonul lui achile rupt la piciorul stang. doctorul mi-a spus, trebuie sa va operam la tendon. mi s-a facut rau cand am auzit asemenea vesti. reintors in camera de garda am fost cusut la frunte, arcada, nas, nu a fost tocmai placut. l-am intrebat pe prietenul meu cum arat si mi-a spus ca nu arat bine deloc. deja ma vedeam frankenstein. am plans de nervi si la gandul ca nu voi mai fi ca inainte. m-au pus piciorul in ghips si m-au internat la optopedie. marti dimineata m-au operat, am fost anesteziat, am adormit, nu am simtit nimic. dupa doua zile m-au externat. am venit sa stau in garsoniera unui prieten. prietenii nu m-au uitat, au venit in vizita si sunt alaturi de mine. acum la necaz vad cine imi este cu adevarat prieten. turcul imi aduce mancare zilnic, sunt in responsabilitatea lui pana pot merge din nou. toata ziua stau in pat, operatia se vindeca. ma doare doar bratul. zile viitoare voi merge la spital pentru control si mi se va pune un alt ghips. imi omor timpul citind, ascult muzica, ma uit la tv, documentare, seriale pe laptop. sunt in concediu medical. sper ca peste trei saptamani sa pot merge. va trebui sa fac recuperare. mi-e dor de mare insa in starea mea actuala nu cred ca voi ajunge prea curand. sunt optimist.

Niciun comentariu: