de ce iubesc bucurestiul

m-am intalnit la unirii cu un spaniol care traieste de trei ani la istanbul, venit pentru doua zile sa vada bucurestiul. i-am facut un ghidaj de trei ore ducandu-l prin tot centrul vechi, calea victoriei, universitate, i-am aratat tot ce este important, toate cladirile frumoase simbol ale orasului, pietele incarcate de evenimente istorice, vechiul si noul ce se impletesc armonios, eclectic. bucurestiul este un oras faimos in toata europa, impozant, unic, plin de istorie, cu stiluri diferite de arhitectura, cladiri deosebit de frumoase, plin de viata, modern, turistic, cultural, boem, gasesti de toate pentru toti. nu ne comparam cu alte capitale europene, insa asta nu inseamna ca nu avem valoare. strainii apreciaza orasul nostru, le plac multe aici. marele ghinion al nostru a fost perioada comunista care a mutilat si distrus orasul, mentalitati, destine, vieti, precum si primarii post-decembristi care nu au facut nimic pentru oras. daca nu ar fi fost tot acest rau, bucurestiul ar fi aratat precum parisul sau viena. nu degeaba in perioada interbelica i se spunea micul paris. tranzitia se face in timp, cere rabdare, munca, dorinta de a realiza ceva benefic, constructiv. a-ti pune propriul interes in fata celui colectiv este o piedica pusa dezvoltarii, modernizarii, viitorului.