nu vreau sa fiu frumos

imaginea conteaza. ambalajul vinde. traim sub asediul imaginilor, vizualului, reclamelor, ambalajelor frumos colorate. unii dintre noi au devenit obsedati de felul cum arata, vor sa fie cat mai frumosi sau asa isi inchipuie, vor sa fie adevarate icon-uri. frumusetea este relativa, interpretabila. frumusetea o intalnesti in operele de arta din muzee, in reclamele din reviste, mai putin in viata reala sau pe strada. stiu multi gay care se cred frumuseti rapitoare, adevarate dive, cand de fapt nu sunt decat tipi banali, falsi si patetici. la varsta adolescentei mai este de inteles, insa cand deja ai trecut de 26 de ani nu mai e scuzabil. nu sunt critic, nu judec pe nimeni, incerc sa fiu obiectiv, tolerant, intelegator. am un simt estetic dezvoltat si-mi place sa ma documentez. noi gayi suntem inzestrati cu un simt artistic in general, chiar daca asta suna ca un cliseu. am ajuns la varsta si intelepciunea la care nu mai pun mare pret pe look, ci pe interior. e mai important ce oferi din suflet, calitatea sentimentelor, a comportamentului, decat cum arati fizic sau hainele pe care le porti. nu sunt un brand, sunt doar un om normal. nu vreau sa fiu frumos.